Utilizări tradiţionale
Ambele plante sunt toxici puternici, motiv pentru care erau utilizate încă din Evul Mediu pentru obţinerea unor otrăvuri.
Cu toată toxicitatea, rizomii de Helleborus purpurascens se foloseau la noi în ţară în medicina tradiţională pentru prepararea unei fierturi în rachiu de drojdie care se ţinea în gură contra durerilor de măsele. Cu plămădeala în rachiu se făceau şi oblojeli la degerături.
De asemenea, se utiliza în medicina veterinară contra dalacului când se introducea în ureche un tampon îmbibat în plămădeală. În Ţinutul Dornelor, rizomii fin pulverizaţi după uscare se amestecau cu sare şi tărâţă de secară şi se dădeau oilor bolnave de gălbează o dată pe săptămână, numai toamna, niciodată primăvara, pentru că altfel animalele pierdeau mieii.
În satele din Bucovina, rădăcina de spânz se pisa cu câţiva căţei de usturoi şi, cu ajutorul borşului, se făcea un fel de mujdei care se dădea vitelor bolnave – „sânge rău”.
Acţiuni farmacologice şi întrebuinţări
Heterozidele cardiotonice din rizomi nu se utilizează sub forma extractelor, deoarece ambele produse vegetale sunt extrem de toxice. Singura care se utilizează, după izolare şi purificare, este helebrozida care intră în compoziţia unor preparate medicamentoase.
Helebrozida pură se recomandă în caz de insuficienţă cardiacă sub forma preparatelor industriale de asociere.
În plus, şi în frunze există bufadienolide cardiotonice, care sunt mai bine tolerate decât glicozidele din rizomi şi rădăcini.
Saponozidele imprimă extractelor din Hellebori rhizoma o acţiune iritantă la nivelul mucoaselor, ceea ce explică multiplele efecte adverse semnalate după administrare.
Protoanemonina alergenă îşi pierde efectul prin procesul de dimerizare la anemonină, care are loc în timpul uscării.
Extracte din Hellebori rhizoma sunt utilizate în homeopatie, precum şi în medicina veterinară în tratamentul unor infecţii, furuncule, inflamaţii (flegmoane).
Helebrozida intră în compoziţia a numeroase preparate medicamentoase, dar odată cu descoperirea unor medicamente noi şi-a pierdut importanţa terapeutică.
Mod de utilizare
În anii ’70, din rizomii de H. purpurascens W. et K., dr. V. Boici a preparat un extract cunoscut şi comercializat ca antalgic/antiinflamator/antireumatic sub denumirea depusă BOICIL (Boicil Forte® – extract total purificat din Helleborus species, fiole 2 mL; Boicil Forte® şi Boicil® Forte Ultrasonabil, ambele unguent 5% cu extract selectiv de Helleborus; Boicil Forte® – soluţie extractivă 10% cu extract selectiv de Helleborus).
Din extractul care se injecta loco dolente se îndepărtau, conform producătorului, glicozidele cardiotoxice/cardiotonice, iar controlul şi standardizarea medicamentului se făceau în comparaţie cu o anumită „amprentă” gaz-cromatografică.
Se pare că acţiunea, cel puţin în parte, era dată de saponozidele sterolice şi ecdisone. Între timp, preparatele de tip BOICIL nu au mai fost înregistrate la Agenţia Naţională a Medicamentului, aşa încât nu mai există pe piaţă ca atare.
În schimb, se comercializează Soluţia Dr. Boici, de uz extern, recomandată pentru luxaţii şi entorse, preparată din rizomi şi rădăcini de spânz şi fructe de ienupăr.
Descriere botanică
Speciile Helleborus niger L. şi Helleborus purpurascens W. et K., cunoscute sub denumirea generică de spânz, sunt plante din familia Ranunculaceae.
Plante perene cu tulpini erecte, frunze mari, palmat sectate, peţiolate şi flori decorative. La Helleborus niger L. florile sunt albe, în timp ce la Helleborus purpurascens W. et K. acestea au o culoare verde-purpurie până la roşie-purpurie la exterior, plecate în jos. Periantul format din 5 foliole este persistent în timpul fructificării, fructele fiind folicule. Helleborus niger L. se cultivă şi în scop ornamental.
Ca produs medicamentos se utilizează de la ambele specii rizomii, Hellebori rhizoma, de formă neregulată, cu suprafaţă tuberizată şi rădăcini cilindrice, puţin ramificate. Culoarea rizomilor este brună-negricioasă la exterior şi albă-gălbuie la interior, iar rădăcinile sunt mai deschise la culoare.
Ambele produse vegetale pulverizate au un miros neplăcut şi un gust amar.
Compoziţie chimică
Produsul vegetal conţine heterozide cardiotonice de tip bufadienolidic (catena laterală este constituită dintr-o lactonă hexaatomică nesaturată), saponozide sterolice (heleborină), ecdisteroizi (β-ecdisonă, macrantozida I), protoanemonină (lactonă hemiterpenică ce, în timpul uscării, se dimerizează cu formare de anemonină).
Helebrozida (helebrina) şi desglucohelebrozida sunt glicozidele principale din rizomii de spânz.
Siguranţă în administrare
Administrarea internă a preparatelor din rizomii de spânz poate produce: vomă, diaree, efecte ocitocice, efecte purgative drastice, iar la contact cu produsul vegetal proaspăt, protoanemonina poate declanşa dermatite alergice de contact.
Având în vedere toxicitatea cu totul deosebită, produsul vegetal nu trebuie manipulat de persoane neavizate.
Provenienţă: Helleborus niger L., Helleborus purpurascens W. et K.
Furnizează produsul: Hellebori rhizoma