Schinel – Cnicus benedictus

Utilizări tradiționale

Deja din denumirea mai veche a speciei, Carduus benedictus, dată înainte de Linne, reiese importanța terapeutică a acestei plante, carduus însemnând în limba latină „scaiete”, în timp ce benedictus se referea la faptul că planta era binecuvântată la utilizarea în terapie.

Produsul vegetal mai purta în farmacii denumirea de Herba sancta. Planta a fost cunoscută și utilizată din Antichitate, iar în Evul Mediu se credea că la ea se referise Teofrast, denumind-o Akarna, iar Dioscoride Atraktylis. Produsul vegetal a devenit oficinal în 1350.

În aceste timpuri, schinelul se utiliza ca remediu de bază în tratamentul inflamațiilor pulmonare, dar și al ciumei. Se folosea infuzia, dar și așa-numita Aqua Cardui benedicti.

La noi în țară, produsul vegetal pulverizat se aplica extern pe răni ca cicatrizant și pentru a nu se infecta, iar infuzia se administra ca depurativ, în boli de ficat, ca febrifug, stomahic, vermifug și, din nou, cicatrizant.

Acțiuni farmacologice și întrebuințări

Astăzi se utilizează mai ales pentru acțiunea sa tonic amară, stomahică și diuretică, la care se adaugă și proprietăți carminative, coleretice și colagoge.

Datorită principiilor amare pe care le conține, produsul vegetal îmbunătățește digestia prin stimularea secrețiilor gastrice. Se administrează ca tinctură sau extract fluid. Se recomandă în inapetență, indigestie, dispepsii de origine diversă, aerofagie, dilatarea stomacului, colici, afecțiuni digestive și hepatice în general, dar și în anemie.

Extern, decoctul de schinel se recomandă în tratamentul ulcerelor și în degerături pentru proprietățile sale cicatrizante.

Pentru cnicină a fost stabilită existența unei acțiuni antiinflamatorii puternice com­parabile cu a indometacinei, dar, în același timp, ea este toxică, iar administrată i.p. dezvoltă o puternică iritație tisulară.

Cardui benedicti herba intră în compoziția ceaiului tonic aperitiv și în siropul tonic amar.

Alături de alte produse vegetale se utilizează la prepararea unor băuturi aperitive.

Mod de utilizare

Infuzia se prepară din o linguriță de produs vegetal la o cană de apă fierbinte. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi înainte de masă, de preferință neîndulcit.

Extractele intră în alcătuirea unor remedii gastrointestinale: Digestivum Hetterich sau în preparate colagoge: Esberigal, Gallexier .

Pentru utilizare externă, sub formă de spălături, se realizează un decoct din 50 g frunze la 1 L de apă.

Descriere botanică

Cnicus benedictus L. (sin. Centaurea benedicta L.), din familia Asteraceae, cunoscută popular sub denumirea de schinel, este o plantă anuală care prezintă o rădăcină pivotantă de culoare albă și o tulpină floriferă de 30-60 cm, 5-muchiată, de culoare verzuie sau roșie-brună, cu peri lânoși.

Frunzele tulpinale sunt alterne, alungit-lanceolate, cu marginea spinos dințată, de culoare verde-deschis, prevăzute cu peri lânoși și nervuri proeminente albicioase. Florile sunt grupate în capitule terminale înconjurate de bractee membranoase, terminate într-un spin, dispuse în coroană.

Florile, care apar în aprilie-iulie, sunt tubuloase, de culoare galbenă, pe tipul 5, iar la bază cu numeroși peri. Cele cinci stamine ale florii au anterele concrescute, iar ovarul este inferior. Fructul este o achenă brună.

Planta verde are gust foarte amar și un miros ușor neplăcut care dispare după uscare. Specia, originară din India, se întâlnește în regiunea mediteraneeană și în sud-vestul Asiei, iar prin cultivarea sa ca plantă medicinală, s-a răspândit în numeroase țări, naturalizându-se și la noi, unde poate să apară și spontan.

Se utilizează partea aeriană înflorită (Cardui benedicti herba), în literatura de specia­litate produsul fiind cunoscut și sub numele de Acanthii germanici herba.

Compoziție chimică

Produsul vegetal conține o serie de principii amare cu structură sescviterpenică de tip germacran care reprezintă circa 0,25% : cnicină, artemisifolină, salonitelonid, alături de lignanlactone amare cum ar fi trachelagenolul.

Pe lângă principiile amare mai sunt prezente flavonozide (derivate de kemferol, luteolină și apigenol), acizi grași, triterpene pentaciclice, acid oleanolic, multiflorenol, µ-amirenol, fitosteroli, acizi rezinici, taninuri, mucilagii, săruri de Mg, Ca și K.

Proveniență: Cnicus benedictus L.

Furnizează produsul: Cardui benedicti herba