Utilizări tradiţionale
În medicina populară, rizomii de pir se utilizau pentru obţinerea unor infuzii care se administrau ca diuretic în afecţiunile inflamatorii ale căilor urinare inferioare şi în prevenţia calculozei renale.
Decoctul sau rizomul de pir plămădit în ţuică se lua în hidropizie, iar în zona Beiuşului se folosea în combinaţie cu vâsc şi frunze de păducel pentru prepararea unui ceai anti-hipertensiv, din care se recomandă câte o lingură de trei ori pe zi înainte de masă.
În medicina tradiţională, rizomii de pir se mai utilizează în afecţiunile respiratorii pentru ameliorarea iritaţiilor şi a catarului bronşic. Medicina populară mai foloseşte pirul în tratamentul gutei, al afecţiunilor reumatismale, precum şi în afecţiuni dermatologice cronice.
Mod de utilizare
Infuzia din rizomi de pir se prepară din 5-20 g produs vegetal, fin mărunţit, peste care se pun 150 mL de apă fierbinte. Se lasă în repaus 5-10 minute, după care infuzia se strecoară. Un alt mod de preparare prevede introducerea produsului vegetal în apă rece şi încălzirea amestecului până la fierbere.
Se beau 4 infuzii, proaspăt preparate, pe zi.
Produsul vegetal intră în alcătuirea a numeroase amestecuri de plante cu acţiune diuretică.
În preparatele galenice mai vechi apare şi extractul fluid sau moale din Graminis rhizoma.
Acţiuni farmacologice şi întrebuinţări
Principala utilizare a acestui produs vegetal se bazează pe proprietăţile sale diuretice, fiind indicat în terapia afecţiunilor renale inflamatorii, precum şi în prevenirea formării calculilor renali.
După cum s-a demonstrat, extractele hidroalcoolice din rădăcini de pir împiedică aderarea colibacililor pe epiteliul căilor urinare, ceea ce explică, în plus, efectul antimicrobian atribuit anterior doar derivatului oxidat al agropirenului.
La nivel cardiovascular, după administrarea unor preparate extractive din rizomi de pir, se constată o scădere provizorie a valorii tensiunii arteriale.
Produsul este utilizat ca depurativ şi diaforetic, iar extracte de Graminis rhizoma intră în compoziţia unor preparate dietetice pentru diabetici.
Compoziţie chimică
Rizomul de pir conţine 3-8% triticină şi inulină, polizaharide înrudite, în fapt polifructozani care diferă între ei prin gradul de polimerizare al fructozei (inulina fiind un polimer mai înalt decât triticină); mai conţine aproximativ 10% mucilagii, 2-3% polioli (manitol, inozitol).
Fracţiunea volatilă izolată (0,01-0,02%) conţine poliine precum agropiren şi carvonă. Pentru agropiren a fost pusă în evidenţă o oarecare acţiune antimicrobiană şi antifungică. Se pare însă că această acţiune nu îi revine agropirenului genuin, ci unei cetone (1-fenil- 2,4-diin-1-ona) care ia naştere prin metabolizarea oxidativă a acestuia.
În rizomi a mai fost stabilită prezenţa, în cantitate redusă, a vanilinei, vanilozidei (monoglicozida vanilinei), precum şi a unor derivaţi de acizi polifenolcarboxilici; de asemenea, acid silicic şi silicaţi.
Deoarece pentru extractele realizate din rizomul de pir s-a evidenţiat o oarecare acţiune hemolitică, s-a urmărit izolarea eventualelor saponine prezente, dar până acum fără rezultate certe.
Descriere botanică
Specia Agropyron repens (L.) P. Beauv. (sin. Triticum repens L., sin. Elymus repens L.), din familia Poaceae, denumită popular pir, este larg răspândită în emisfera nordică, fiind componenta principală a fânului.
Pirul este o plantă perenă care prezintă în pământ un organ constituit din stoloni articulaţi, iar deasupra solului tulpini articulate (cu noduri şi internoduri), ce pot atinge şi 1,5 m înălţime. Frunzele sunt liniare, aspre la pipăit, cu nervuri paralele. Inflorescenţa este un spic alcătuit din numeroase spiculeţe multiflore.
Drogul utilizat în terapeutică, Graminis rhizoma, este compus din fragmente cilindrice de rizom, de lungimi variabile, care pot prezenta la noduri resturi ale radicelelor.
Culoarea este galben-deschis până la galben-brun, iar suprafaţa lucioasă. Mirosul lipseşte, iar gustul este slab, dulceag.
Dintre ţările care furnizează produsul vegetal amintim: Ungaria, România, Albania şi ţările din fosta Iugoslavie.
Provenienţă: Agropyron repens (L.) P. Beauv.
Furnizează produsul: Graminis rhizoma