Utilizări tradiţionale
În lumea islamică, negrilica este apreciată de mult timp, profetul Mahomed spunând despre aceasta: „Chimionul negru poate vindeca orice boală cu excepţia morţii”. Seminţele se folosesc pentru acţiunea lor carminativă, în timp ce uleiul gras este cunoscut pentru efectele anticanceroase, antidiabetice, antioxidante, imunomodulatoare, analgezice, anti-inflamatoare, spasmolitice, bronhodilatatoare, hepatoprotectoare, antihipertensive, nefroprotectoare, motiv pentru care în Egipt acesta este cunoscut sub denumirea de „uleiul faraonului”.
Uleiul volatil acţionează antimicrobian şi ca paraziticid intestinal, stimulând totodată şi peristaltismul, în acest mod paraziţii, odată distruşi, fiind eliminaţi din organism în zonele de răspândire (din bazinul mediteraneean până în Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est) uleiul fix se aplică topic în scop cosmetic, în psoriazis şi diverse eczeme, iar în amestec cu miere în tratamentul arsurilor, al infecţiilor dermice, ca agent antiriduri, dar şi în leucodermie şi alopecie.
În combinaţie cu alte ingrediente vegetale, uleiul volatil este folosit de popoarele islamice pentru parfumarea respiraţiei.
Acţiuni farmacologice şi întrebuinţări
Uleiul volatil şi componenta sa majoră, timochinonă, au dovedit că inhibă peroxidarea fosfolipidelor lipozomale din creierul de vită, timochinona conferind şi hepatoprotecţie faţă de influenţa toxică a speciilor reactive de oxigen (SRO).
Tot prin mecanism antioxidant se explică şi protecţia faţă de nefropatia şi cardiotoxicitatea indusă cu doxorubicină, la fel ca în cazul colitei induse cu acid acetic la şobolani. În culturi de celule canceroase de colon şi în mitocondrii izolate din ficat de şobolan, timochinona a indus eliberarea unei cantităţi mari de SRO, inhibând acţiunea aconitazei, enzimă sensibilă în cazul generării anionului superoxid, potenţialul anticanceros al timochinonei datorându-se în mare parte acţiunii sale prooxidante.
Una dintre cele mai promiţătoare acţiuni ale timochinonei este tocmai înalta sa specificitate prooxidantă faţă de celulele canceroase şi toxicitatea scăzută faţă de celulele normale. Acest lucru a fost observat în cazul cancerelor de prostată, de colon şi dermic.
În teste in vitro efectuate pe variante de celule de adenocarcinom pancreatic uman, sarcom uterin şi leucemii rezistente la medicaţia chimioterapică, reactivul biologic s-a dovedit sensibil la timochinonă. Aceasta tace ca substanţa să fie cercetată în vederea obţinerii unor derivaţi de sinteză sau semisinteză cu activitate crescută.
Bazat pe utilizarea tradiţională a uleiului gras la populaţiile din Orientul Mijlociu în tratamentul diabetului, s-au efectuat studii in vivo folosind ca reactiv biologic şobolani, hamsteri şi iepuri cărora li s-a indus un diabet fie cu aloxan, fie cu streptozotocină şi nicotinamidă.
Efectul lupoglicemiant înregistrat la administrarea uleiului gras se pare că se datorează, ce puţin în parte, influenţării celulelor β-Langerhans în sensul stimulării secreţiei de insulina endogenă. Un studiu clinic pe voluntari a demonstrat că administrarea a câte 1 g de seminţe de 2 ori pe zi duce Ia scăderea glicemiei după 2 săptămâni de tratament.
Datorită calităţilor antioxidante deosebite, uleiul gras a fost investigat în cursul unui studiu efectuat pe şobolani care sufereau de afectare renală. Autorii au ajuns la concluzia că uleiul gras reprezintă un agent foarte promiţător pentru protejarea ţesuturilor de afectarea oxidativă şi prevenirea îmbolnăvirii organului datorată ischemiei renale urmată de reperfuzare.
Chiar dacă partea aeriană a plantei nu se foloseşte ca atare în mod normal, în cadrul unui studiu clinic efectuat pe 29 de voluntari adulţi s-a constatat existenţa unui efect profilactic faţă de crizele de astm.
Pacienţii astmatici au fost împărţiţi în 2 loturi şi trataţi timp de 3 luni cu 15 mL/kg de solvent în cazul celor 14 voluntari din grupul placebo şi, respectiv, cu aceeaşi cantitate dintr-un decoct de Nigella 1 : 10 în cazul grupului verum (15 probanzi). Pacienţii au fost evaluaţi conform standardelor internaţionale pentru astm înaintea tratamentului, la 45 de zile şi la 90 de zile.
În timp ce în grupul placebo pacienţii au trebuit să-şi administreze zilnic aceeaşi cantitate de teofilină, corticosteroizi sau β-agonişti pe care o foloseau înaintea începerii experimentului, la grupul verum medicaţia antiastmatică a putut fi redusă semnificativ, ceea ce sugerează un efect profilactic.
Mod de utilizare
Pe piaţa farmaceutică românească circulă preparatul Baraka®, care se prezintă sub forma capsulelor gelatinoase moi, care conţin 100 şi, respectiv, 450 mg de ulei gras din seminţe de negrilică alături de enzime digestive. Se administrează în infecţii ale căilor respiratorii superioare, profilactic în astmul bronşic şi tuşea convulsivă, imunostimulator, spasmolitic, carminativ şi tonic general, fiind recomandat şi convalescenţilor.
Se prescrie în doze de 100-200 mg de 3 ori/zi la copii sub 12 ani şi 500-1.000 mg de 3 ori/zi la adolescenţi şi adulţi.
În ţările islamice din zona mediteraneeană, uleiul de negrilică este consumat de femei pentru creşterea în greutate, dar şi de pacienţii în convalescenţă, pentru acelaşi motiv.
Descriere botanică
Nigella sativa L. (sin. Nigella eretica Mill.), cunoscută sub denumirea populară de negrilică sau chimion negru, este o plantă ierboasă anuală, erectă, care atinge o înălţime de 60 cm. În pământ, specia prezintă o rădăcină bine dezvoltată, de culoare galbenă-brună.
Tulpina este verde până la verde-închis, pe aceasta găsindu-se frunzele fidate de culoare verde, care odată cu îmbătrânirea plantei devin brune sau roşietice.
Florile tinere prezintă o culoare verde-pal, care la maturitate devin albastre. Fructele sunt capsule care la maturitate au o culoare galbenă-brună, în ele găsindu-se seminţele negre, aromate, cu gust şi miros condimentate.
Seminţele de negrilică, uleiul gras şi separat uleiul volatil extras din seminţe sunt utilizate des în medicina tradiţională a popoarelor din zona bazinului mediteraneean, motiv pentru care atât compoziţia chimică, cât şi acţiunea farmacologică au fost intens studiate în ultimele patru decenii.
De asemenea, cele trei produse menţionate sunt folosite pe scară largă în alimentaţie.
Compoziţie chimică
Seminţele conţin 0,5-1,6% ulei volatil de culoare galben-deschis, 35,6-41,6% ulei gras, 22% proteine şi aminoacizi liberi, cum ar fi lizina, leucina şi izoleucina, valina, glicocolul, alanina şi fenilalanina, cistină, acid glutamic, aspartic, prolină, serină, treonină, triptofan şi tirozină.
Pe lângă oze reducătoare, seminţele mai conţin mucilagii, alcaloizi (nigelicina), o glucozidă toxică (metarbina), principii amare, saponine, steroli, substanţe minerale.
Uleiul volatil cu o compoziţie complexă conţine în principal carvonă, D-limonen (denumit în acest caz şi carvenă), α-pinen şi p-cimen, singurul constituent carbonilic fiind nigelona, care extrasă, se prezintă ca o substanţă cristalină.
Pe lângă aceste componente, uleiul volatil mai conţine şi compuşii farmacologic activi timochinonă, ditimochinonă, timohidrochinonă şi timol.
Uleiul gras, care se extrage cu hexan sau cu un amestec de cloroform şi metanol, este constituit din lipide formate din acizii linoleic, palmitic, oleic şi stearic, alături de cantităţi reduse (sub 3%) de glicolipide şi fosfolipide.
Fitosterolii izolaţi din insaponifiabil sunt β-sitosterolul, ∆-5- şi respectiv ∆-7-avena-sterolul, alături de care apar stigmasterolul, campesterolul şi lanosterolul în cantităţi mici.
Alături de acestea, insaponifiabilul mai conţine vitamine cum ar fi β-carotenul, dar şi α-, β-, γ- şi δ-tocoferolul.
Siguranţă în administrare
Administrate în doze uzuale, preparatele din negrilică au dovedit că sunt lipsite de toxicitate.
Alte utilizări
Deoarece după extracţia uleiului volatil, respectiv a uleiului gras din seminţe rămân turtele bogate în proteină, s-a încercat introducerea făinei obţinute prin prelucrarea acestora in forjarea unor şobolani, când s-a constatat o rată de creştere în greutate a animaleor mai mare decât la martori. Suplimentarea dietei cu făină din turte de negrilică nu a avut efecte nutriţionale adverse şi nu s-a reflectat negativ în lipidele serice.
Se sugerează posibilitatea utilizării turtelor rămase de la prelucrarea seminţelor pentru suplimentarea cu proteine a furajelor în crescătoriile de animale.
Seminţele de negrilică având o aromă plăcută, de condiment, se utilizează în gastronomie pentru aromatizarea unor preparate din carne sau brânză, mai ales în cazul brânzeturilor sărate.
Provenienţă: Nigella sativa L.
Furnizează produsele: Nigellae semen, Oleum Nigellae şi Nigellae aetheroleum