Echinacea sp.

Utilizări tradiţionale

Speciile Echinacea purpurea şi Echinacea angustifolia au fost renumite pentru beneficiile terapeutice la populaţiile de indieni din America de Nord (Cheyenne, Omaha, Pawnee, Komanche). Aceştia utilizau sucul de presare din partea aeriană înflorită sau din rădăcini mărunţite între două pietre mari, sau foloseau pasta obţinută pe care o aplicau extern pe răni, arsuri şi pişcături de insecte.

În cazul durerilor de dinţi şi gât, rădăcina se tăia în fragmente mici şi se mesteca, iar sucul de presare se administra ca febrifug, spasmolitic gastrointestinal, în pojar şi gonoree. În cazul muşcăturilor de şarpe, antidotul care se administra era Echinacea.

În secolul al XIX-lea, ceaiul de Echinacea ajunsese să fie recunoscut în America de Nord ca unul dintre ceaiurile de casă cele mai apreciate, specia fiind apoi adusă în Germania de către farmacistul Gay Madaus. El a introdus specia în cultură şi a realizat extractul Echinacin, aceasta fiind forma sub care a pătruns în terapia cultă europeană.

Acţiuni farmacologice şi întrebuinţări

În prezent, preparate din Echinacea sunt utilizate în profilaxia şi tratamentul infecţiilor, în special al celor de la nivelul tractului respirator superior, din sfera ORL, urogenitală şi ale pielii, fiind eficiente mai ales în infecţiile produse de germeni rezistenţi la antibiotice, recidivante şi chiar generalizate.

Efectele favorabile sunt datorate, în primul rând, creşterii capacităţii de apărare a organismului ca urmare a stimulării activităţii unor celule care îi asigură protecţia nespecifică (fagocite, fibroblaşti). Totodată, ca urmare a inhibării hialuronidazei, pătrun­derea agenţilor patogeni în organism este mult diminuată.

Astfel se explică rezultatele pozitive înregistrate la utilizarea Echinacin®, sub formă de aplicaţii locale, în tratamentul rănilor cronice, purulente, precum şi al dermatozelor infectate secundar.

Acţiunea antiflogistică a extractelor de Echinacea este datorată poliuronidelor şi alcamidelor. În special, izobutilamida acidului dodeca-tetraenic acţionează în sensul inhibării atât a 5-lipoxigenazei, cât şi a ciclooxigenazei, urmarea fiind acţiunea antiinflamatoare a extractelor hidroalcoolice sau lipofile; de asemenea, alcamida stimulează fagocitoza.

Pe de altă parte, izobutilamidelor din rădăcinile de Echinacea li se datorează acţiunea anestezică locală remarcată în momentul gustării pulberii sau a produsului vegetal, când după perceperea iniţială a gustului iute se instalează senzaţia de amorţire a limbii.

Studii in vitro şi in vivo au evidenţiat efecte imunostimulatoare pentru fracţiunile poliuronidice izolate. Se pare însă că acestea nu sunt singurele principii active înzestrate cu calităţi imunostimulatoare. Polizaharidele sunt răspunzătoare de efectele imunosti­mulatoare ale extractelor apoase, sucului de presare şi produsului vegetal pulverizat.

Interesant este faptul că sucul de presare conţine o cantitate mult mai mică de polizaharide comparativ cu extractele apoase obţinute din părţile aeriene; în plus, polizaharidele din sucul de presare au structuri chimice diferite de cele ale polizaharidelor din extractele apoase.

Aceasta se explică prin faptul că extracţia apoasă se face la cald, în timp ce exprimatul (sucul de presare) se obţine la temperatura ambiantă; fracţiunile poliholozidice care trec în soluţie sunt diferite, în funcţie de temperatura şi modul de prelucrare.

În extractele alcoolice şi hidroalcoolice nu se extrag poliholozidele (care, în prezenţa alcoolului, sunt precipitate), astfel încât principiile active imunostimulatoare sunt repre­zentate de alcamide şi esterii acidului cafeic.

În concluzie, în cazul speciilor de Echinacea se poate vorbi de un fitocomplex cu proprietăţi imunostimulatoare, dar care, din cauza proprietăţilor diferite de solubilitate al componentelor (poliholozidele-hidrosolubile; izobutilamidele-liposolubile), nu poate fi extras ca atare cu acelaşi solvent.

Cercetări de biologie moleculară au reuşit să explice cel puţin în parte mecanismul de acţiune imunostimulator al extractelor de Echinacea purpurea. În organism anandamida, un canabinoid endogen, reprezintă ligandul propriu pentru receptorii CB₂ (canabinoidici de tip 2), ca modulator natural pentru exprimarea TNF_α.

Izobutilamida existentă în extractele de Echinacea are o structură chimică parţial similară cu a anandamidei, funcţionând ca ligand exogen pentru aceiaşi receptori CB₂, implicaţi major în răspunsul imun. Ca urmare, are loc o activare a macrofagelor şi monocitelor, a limfocitelor T, a celulelor dendritice şi o stimulare a sintezei de IL-8. Rezultă o activare a NF-kB care determină o creştere a sintezei de ARNm şi TNFα.

În ultima vreme au fost semnalate numeroase alte efecte farmacologice induse de principiile active din Echinaceae herba/radix, şi anume:

• pentru fracţiunile poliholozidice – efecte antiinflamatoare, atât la aplicare externă, cât şi intraperitoneală;
• pentru izobutilamide – proprietăţi insecticide;
• pentru esterii acidului cafeic – efecte antibacteriene şi antivirale;
• pentru fracţiunile poliacetilenice – efecte bacterio- şi fungistatice.

Sucul de presare din Echinacea purpurea se foloseşte şi astăzi la fel ca extractele standardizate în tratamentul tusei şi al infecţiilor gripale, cele mai cunoscute preparate şi cu cele mai multe studii clinice fiind în Europa produsele Echinacin® şi Echinaforce®. Echinaforce® este un extract standardizat din E. purpurea care s-a dodedit eficient ca imunomodulator, dezvoltând o acţiune antivirală cu spectru larg în infecţiile căilor res­piratorii.

Sunt blocate hemaglutinina şi neuraminidaza şi, spre deosebire de Oseltamivir, medicamentul nu induce rezistenţă. Un studiu clinic randomizat, dublu orb, controlat placebo, care s-a întins pe 4 luni, a confirmat combaterea eficientă a infecţiilor respiratorii în prevenţia de scurtă şi de lungă durată.

În anul 2008, un colectiv de cercetători de la Universitatea din Connecticut a realizat o metaanaliză care a cuprins 14 studii clinice în care au fost incluşi 2.986 de pacienţi. Scopul acestui studiu a fost să determine eficienţa terapeutică a tratării cu preparate conţinând suc de presare din Echinacea în cazul existenţei unei viroze repiratorii, precum şi calităţile profilactice.

Cinci dintre studiile incluse în metaanaliză au fost realizate cu Echinacin® picături, capsule sau sirop, respectiv cu varianta americană Echinaguard®.

Din cele cinci studii a reieşit că la pacienţii trataţi cu preparatele menţionate s-a redus durata infecţiei cu 1,4 zile faţă de martori, iar la 58% dintre pacienţi riscul reinfectării în sezonul următor a scăzut sub 50%. În ambele cazuri preparatele se obţin din sucul de presare din partea aeriană proaspătă, stabilizată cu 22% alcool.

Pentru Echinacin® picături, într-un studiu in vitro s-a demonstrat că în prezenţa preparatului se reduc semnificativ adezivitatea şi penetrabilitatea streptococului piogenic în celulele epiteliale din mucoasa intestinală umană.

Acest aspect este interesant prin faptul că există un segment de populaţie cu o predispoziţie ereditară de a dezvolta infecţii ale tractului respirator superior în cazul în care este purtător al acestui tip de streptococ.

Utilizarea preparatelor pe bază de Echinacea în tratamentul infecţiilor nu exclude administrarea concomitentă a antibioticelor şi chimioterapicelor.

Mod de utilizare

Produsul vegetal se administrează numai în cadru casnic sub formă de infuzie; cel mai frecvent sunt utilizate preparate care condiţionează pulberea vegetală şi/sau extracte vegetale.

Infuzia se prepară dintr-o jumătate de linguriţă de produs vegetal (1 linguriţă = aproximativ 2,5 g) peste care se adaugă 150 mL de apă fierbinte; după 10 minute se filtrează.

În gripă, pentru creşterea capacităţii de apărare a organismului, se recomandă admi­nistrarea unei căni de infuzie proaspăt preparată de câteva ori pe zi, de preferinţă între mese.

Dintre preparatele care condiţionează pulberea vegetală şi/sau extracte din Echinacea mai cunoscute sunt:

• Echinacin®, Immunopret®, Contrainfekt®, care condiţionează sucul de presare proas­păt obţinut din partea aeriană de Echinacea purpurea (L.) Moench;
• Echinacea-Ratiopharm®, care condiţionează extract din rădăcina de Echinacea pallida;
• Ortitruw®, care condiţionează pulbere vegetală de Echinacea angustifolia De Candolle;
• Esberitox® N, Resistan®, care condiţionează, pe lângă alte extracte vegetale, şi extracte de Echinacea;
• Pascotox Forte-Injektopas®, Salus®, Echinacea-picături.

Următoarele preparate, utilizate în Marea Britanie, conţin rădăcină pulverizată şi/sau extracte vegetale obţinute din specii de Echinacea: Potter’s antifect and skin clear tablets, Gerard House echinacea tablets (conţine extract de Echinacea angustifolia De Candolle şi Echinacea purpurea [L.] Moench), Echinacea & Garlic Tablets, Arkopharnia phytocold (Echinacea purpurea [L.] Moench), Phytoimmune boost capsules.

În ultima vreme şi la noi în ţară au apărut numerose suplimente alimentare în care se condiţionează fie pulberea de Echinacea, fie extracte obţinute din aceasta.

Descriere botanică

Dintre speciile din genul Echinaceae, trei sunt considerate a fi plante medicinale: Echinacea purpurea (L.) Moench, cunoscută la noi sub denumirea populară de pălăria soarelui, Echinacea angustifolia De Candolle şi Echinacea pallida Nutt., toate din familia Asteraceae.

Cele trei specii de Echinacea sunt plante erbacee. În pământ plantele prezintă rădăcini pivotante din care se desprind rădăcini secundare torsionate, cu suprafaţa externă uşor striată longitudinal. Prezintă frunze liniare, de formă lanceolat-eliptică, cu marginea întreagă şi cu trei nervuri de culoare verde-închis, verucoase, tomentoase, aproximativ paralele.

Frunzele bazale sunt lung peţiolate, cele superioare sunt scurt peţiolate sau sesile. La E. angustifolia, frunzele sunt foarte înguste. Inflorescenţa este un capitul constituit din flori hermafrodite, tubulare, de culoare brună-roşiatică, înconjurate de câteva flori femele, ligulate, de culoare roşie-purpurie în cazul speciei E. purpurea şi roz foarte deschis la E. palida.

în scop terapeutic se utilizează rădăcinile (Echinaceae radix) şi partea aeriană înflorită {Echinaceae herba), cele mai valoroase fiind drogurile provenite de la E. purpurea, urmată de E. angustifolia.

Atât pentru pulberea din rădăcini, cât şi pentru herba, gustul este la început uşor dulceag şi aromatic, devenind apoi amar şi astringent. Dacă drogul este constituit din material vegetal provenit de la E. purpurea, trebuie să se perceapă un gust iute, care nu există la celelalte două specii.

În condiţiile unei conservări necorespunzătoare sau dacă un produs este depozitat mai mult de un an de zile, izobutilamidele iuţi din compoziţia produsului Echinaceae purpurea radix se degradează. Ca urmare, produsul vegetal îşi pierde gustul iute-arzător care il caracterizează; în acelaşi timp, efectul imunostimulator scade în intensitate sau chiar dispare. Mirosul este slab, caracteristic.

Originare din sudul Statelor Unite ale Americii, sunt astăzi cultivate pe scară largă în Europa, Australia, Noua Zeelandă şi America de Nord. Statele Unite ale Americii sunt principalul furnizor al produsului medicamentos.

Compoziţie chimică

Studiile privind compoziţia chimică au arătat că Echinacea purpurea este cea mai valoroasă specie, motiv pentru care majoritatea medicamentelor se prepară din produsele vegetale corespunzătoare.

Din rădăcinile speciilor de Echinacea au fost izolate polizaharide, alături de esteri ai acidului cafeic, alcamide, ceto-alchine şi alchene, compuşi volatili, urme de alcaloizi pirolizidinici.

Din Echinacea pallida Nutt. au fost izolate o serie de polizaharide a căror structură nu a fost încă stabilită, în timp ce din părţile aeriene de Echinacea purpurea (L.) Moench au fost izolate două fracţiuni poliuronidice (codificate PS I şi PS II) ale căror structuri chimice şi greutăţi moleculare aproximative au fost determinate.

Astfel, PS I este un 4-O-metilglucuronoarabinoxilan cu G.M. ~ 35.000.000 D, în timp ce PS II este un ramnoarabinogalactan acid cu G.M. ~ 450.000.000 D.

Dintre esterii acidului cafeic au fost izolaţi următorii compuşi:

• echinacozida, din rădăcinile de Echinacea angustifolia De Candolle şi Echinacea pallida;
• cinarina, din rădăcinile de Echinacea angustifolia De Candolle;
• acidul cicorienic, acidul caftaric, 2-O-feruloil-tartric şi 2-O-cafeoil-3-O-cumaroil- tartric, din rădăcinile de Echinacea purpurea (L.) Moench.

Alcamide, în special izobutilamide, au fost izolate atât din rădăcinile, cât şi din părţile aeriene ale speciilor de Echinacea. Din rădăcinile de Echinacea purpurea (L.) Moench s-a izolat, printre altele, izobutilamida acidului dodeca-2-E, 4-E, 8-Z, 10-Z-tetraenic, cu acţiune antiinflamatoare şi imunostimulatoare.

În schimb, ceto-alchine şi -alchene au fost izolate numai din Echinacea pallida Nutt.; aceşti compuşi sunt uşor oxidaţi de oxigenul atmosferic, astfel încât în produsul comercial sunt prezenţi derivaţii lor hidroxilaţi.

Uleiul volatil izolat din părţile aeriene conţine, în principal, borneol, acetat de hornil, cariofilen, cariofilen-epoxid, germacran D, pentadeca-8(Z)-en-2-ona, ultimul compus fiind prezent şi în uleiul volatil izolat din rădăcinile de Echinacea pallida Nutt.

Din florile de Echinacea pallida Nutt. au fost izolate două antocianozide, ambele glucozide ale cianidolului.

in Echinacea angustifolia De Candolle şi Echinacea purpurea (L.) Moench a fost semnalată prezenţa unor urme de alcaloizi pirolizidinici (tusilagina şi izotusilagina) lipsiţi de hepatotoxicitate ca urmare a absenţei nucleului necinic 1,2-nesaturat din structura lor.

Din rădăcinile de Echinacea purpnrea (L.) Moench au fost izolaţi, iniţial, o serie de esteri sescviterpenici (echinadiol, epoxiechinadiol, echinaxantol, dihidroxinardol şi esterii cinamici corespunzători) consideraţi a fi parţial răspunzători de efectele imunostimulatoare ale produsului vegetal.

Ulterior s-a constatat că aceşti esteri provin de fapt din rădăcinile de Parthenium integrifolium L. care, din cauza asemănării, impurificau rădăcinile de Echinacea purpnrea (L.) Moench.

Siguranţă în administrare

Este contraindicată administrarea preparatelor pe bază de Echinacea într-o serie de afecţiuni autoimune (tuberculoză, leucoză, colagenoză, scleroză multiplă, SIDA).

În sarcină, diabet şi hipersensibilitate este contraindicată administrarea parenterală, ca efecte adverse fiind semnalate frisoane, febră, greţuri şi vărsături.

La noi în ţară s-au reclamat câteva cazuri de alergii la copii sub 6 ani cărora li s-a administrat un preparat din Echinacea. Din păcate nu s-a făcut o excludere a altor posibili alergeni, astfel încât este imposibil de apreciat dacă au fost determinate de Echinacea. Este însă de preferat să se renunţe la administrarea unor astfel de produse în cazul în care şi aşa copilul dezvoltă uşor reacţii alergice.

Provenienţă: Echinacea purpurea (L.) Moench, Echinacea angustifolia De Candolle, Echinacea pallida Nutt.
Furnizează produsele: Echinaceae radix, Echinaceae herba, extract special