Commiphora sp.

Utilizări tradiţionale

Smirna adevărată sau biblică a fost unul dintre cele trei daruri aduse copilului lisus de către magii de la Răsărit, la vremea respectivă, valoarea sa, ca şi a tămâiei, fiind egală cu cea a aurului. Se foloseşte de peste patru milenii atât în ritualuri religioase şi cultice, cât şi în medicină, la egiptenii antici fiind nelipsită în procesul de îmbălsămare.

În ţările de provenienţă smirna se folosea pentru proprietăţile stomahice, antiseptice, cicatrizante, antiinflamatoare, analgezice, paraziticide, în tratamentul plăgilor, ulceraţiilor, aftelor, stomatitelor, gingivitelor, amigdaliţelor, faringitelor, bronşitelor, hemoroizilor şi în ascaridoză.

Intra şi încă intră în compoziţia Marelui şi Sfântului Mir.

Resina Bdellium sau Bedellium (Guggul) se foloseşte în zona de origine cu rol carminativ, stomahic, astringent şi antiseptic.

Acţiuni farmacologice şi întrebuinţări

Soluţiile hidroalcoolice cum ar fi Tinctura Myrrhae dezvoltă o acţiune astringentă, dezinfectantă şi dezodorizantă, stimulând totodată formarea ţesutului de granulaţie.

Din acest motiv se indică sub formă de badijonaj dermic sau la nivelul mucoaselor pentru reducerea inflamaţiilor bucale şi faringiene şi cicatrizarea eventualelor răni.

Intră în compoziţia unor ape de gură sau preparate stomatologice destinate purtătorilor de proteză, care suferă frecvent leziuni ale mucoasei bucale.

Principiile active din Tinctura Myrrhae nu acţionează astringent şi nu precipită proteinele, aşa cum fac taninurile, ci acţionează astringent prin alt mecanism, dezinfectant, dar mai ales analgezic.

De acţiunea analgezică sunt responsabile, se pare, furanosescviterpenele; în cadrul unor experimente efectuate pe şoareci, s-a pus în evidenţă pentru curzerenonă şi furanoeudesma-1,3-dienă o interacţiune cu receptorii opioizi din creier, provocând analgezie.

Myrrha falsă (Guggul) acţionează astringent şi antiseptic, indicându-se intern, ca stomahic şi carminativ.

Gugulsterona I are acţiune hipolipidemiantă şi hipocolesterolemiantă, inhibă agre­garea plachetară şi a demonstrat în experimente farmacologice o acţiune antiinflamatoare comparabilă cu cea a fenilbutazonei (modelul artritei experimentale).

Plecând de la această constatare, s-a realizat un preparat de asociere (Equisterol®) care conţine un extract de Guggul alături de o fracţiune extractivă din orezul roşu obţinut prin fermentare cu o ciupercă.

Extractul în discuţie conţine monacoline (în fapt, metaboliţi ai ciupercii), substanţe cu structură sterolică, cunoscute a fi hipocolesterolemiante. Se ştie însă că monacolina K este identică cu lovastatina, ceea ce explică efectul discutat.

Pe de altă parte însă, prin asocierea celor două medicamente doza de hipocolesterolemiant de tip statinic aplicată creşte, urmarea fiind instalarea unui efect hepatotoxic. Este cunoscut cazul unei paciente care nesuportând lovastatina a înlocuit medicamentul, la indicaţia medicului, cu Equisterol , dezvoltând o insuficienţă hepatică ce a impus efectuarea unei biopsii; biopsia hepatică a dovedit existenţa unor modificări necroinflamatorii lobulare cu infiltrat eozinofilic.

Automedicaţia sau înlocuirea unor medicamente cu produse „naturale” trebuie evitată la persoanele cu risc.

În ultima vreme se face reclamă mai ales pe internet pentru Bedellium (Myrrha falsă), existent sub forma unor preparate pentru slăbit. Persoanele implicate în acest comerţ spun că produsul conţine substanţe amare, apetisante care ar scădea producţia endogenă de insulină, astfel încât s-ar reduce senzaţia de foame, ar stimula excreţia de bilă, reglând arderile în organism, activând metabolismul în general şi deci arderea grăsimilor, urmarea fiind slăbirea fără a face dietă şi fără a face foame.

În realitate, tocmai datorită faptului că produsul conţine substanţe amare, la ingerare stimulează secreţia gastrică, pancreatică şi intestinală, ceea ce ar trebui să determine apariţia senzaţiei de foame.

În plus, adminis­trarea constantă şi repetată a preparatelor de Guggul poate inhiba agregarea plachetară şi stimulează funcţia tiroidiană.

Mod de utilizare

Tincrura Myrrhae, respectiv fracţiunea din Myrrha care se solubilizează în alcool la cald (30-40% solubilă), intră în compoziţia unor paste de dinţi, ape de gură, concentrate pentru badijonaj bucal; de asemenea, în compoziţia bitterului suedez.

Rezinoidul de culoare brună-roşcată rezultat prin extracţia cu etanol a smirnei se prezintă, după îndepărtarea solventului, sub forma unei mase dense, vâscoase, cu miros balsamic intens, cald, şi este folosit în parfumerie ca fixator în obţinerea parfumurilor cu notă Chypre.

Uleiul volatil, rezultat prin antrenarea cu vapori de apă a gumirezinei, este un lichid de culoare galbenă-portocalie, cu miros rezinos, balsamic, condimentat cu o notă „verole”, care se foloseşte pentru obţinerea unor parfumuri pentru femei, de calitate deosebită (de ex.: Fidji, Gianni Versace, KL).

Descriere botanică

Speciile de Commiphora medicinale sunt: Commiphora molmol Engler ex Tschirch (sin. Commiphora myrrha [Ness] Engler var. molmol), C. abyssinica Engler şi C. schimperi (Berg.) Engler., aparţinând familiei Burseraceae.

Commiphora molmol este un arbore înalt de 5 până la 10 m, acoperit cu spini şi frunze mici, rare, trifoliate, neregulate, florile fiind de asemenea mici, de culoare galbenă-roşcată, iar fructele nişte bace ovale de culoare închisă.

Prin rănirea trunchiului şi a ramurilor exsudă o gumirezină, Myrrha vera, care în contact cu aerul se concretizează sub forma unor granule neregulate sau aglomerări cu miros puternic aromat şi gust amar, iritant. Poartă denumirea de Myrrha vera, cu două sorturi: africană (sau de Somalia) şi arabică (sau de Yemen), aceasta din urmă provenind de la speciile C. abyssinica şi C. schimperi.

Commiphora mukul Hook ex Stock este din punctul de vedere al aspectului asemănă­toare speciei C. myrrha, dar furnizează la rănirea trunchiului aşa-numita Resina Bdellium, cunoscută şi sub denumirea de Cuggul, Habbak-haddi sau Opopanax (în limba română, Myrrha dulce, Myrrha falsă).

În timp ce smirna adevărată care provine de la Commiphora molmol este originară din Eritreea, Etiopia, Somalia, Yemen şi Sudan, Commiphora mukul creşte spontan în India, Pakistan, Bangladesh şi în Peninsula Arabia.

Compoziţie chimică

Smirna conţine 6-7% ulei volatil, 25-40% rezine (acizi rezinici precum acidul α-pnienul, β- şi γ-comitoric), 50-60% polizaharide şi proteine.

Uleiul volatil este construit din monoterpene cum ar fi α-pinenul, hidrocarburi sescviterpenice (β şi δ-elemen, β-cariofilen, humulen), alcooli sescviterpenici (elemol) şi furanosescviterpene de tip germacran (4,5-dihidro-furanodien-6-ona şi 2-metoxi-furanodiena), eleman (curzerenona), eudesman şi guaian.

Spre deosebire de Myrrha vera, Guggul, sau smirna falsă (provenită de la C. mukul), conţine 1,5% ulei volatil constituit în principal din monoterpene (mircen) şi sescviterpene (cariofilen), 50-60% rezine şi 30-35% polizaharide.

Fracţiunea rezinoasă conţine aşa-numitele gugulsterone I-IV, cu structură apropiată de cea a colesterolului.

Provenienţă: Commiphora molmol Engler ex Tschirch, C. mukul Hook ex Stock
Furnizează produsele: Myrrha vera, Resina Bdellium