Coacăz negru – Ribes nigrum

Utilizări tradiţionale

Fructele se folosesc încă din Antichitate în scopuri alimentare în stare proaspătă, conservate sau uscate, în timp ce frunzele erau apreciate pentru proprietăţile diuretice, datorită cărora preparatele/infuziile erau recomandate în tratamentul artritei, durerilor reumatice, rănilor greu vindecabile; se considera că prin efectul diuretic se antrenau şi se eliminau toxinele acumulate în organism.

Totodată se administrau pentru combaterea tusei spastice, precum şi în diaree (taninul fiind cel care acţiona în această situaţie).

Acţiuni farmacologice şi întrebuinţări

Datorită conţinutului în taninuri, fructele dezvoltă efecte favorabile într-o serie de afecţiuni gastrointestinale (ulcer duodenal, gastrită, colită, gastroduodenită), dar şi hepatobiliare, cardiovasculare (tulburări circulatorii la nivelul venelor şi microcirculaţiei, ateroscleroză, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă), renale (nefrită, pielonefrită).

Fitocomplexul taninuri-antocianozide-vitamine are un efect benefic şi în tratamentul unor afecţiuni ale mucoasei bucale. Extractele din fructe de coacăz negru, bogate în antocianozide cu acţiune de vitamină P, se folosesc mai ales pentru proprietăţile lor capilar-protectoare şt hipotensive.

Frunzele erau utilizate în tratamentul artritei şi durerilor reumatice pentru proprietăţile diuretice şi antidiscrazice, dar şi în tusea spastică, diaree sau răni greu vindecabile.

Astăzi se comercializează ca antigripal extractul Ladania 067, care se recomandă a fi administrat mai ales în scop preventiv. În teste pe culturi de celule şi în experimente farmacologice pe şoareci, extractul special a dovedit o bună activitate atât faţă de virusuri, cât şi faţă de retrovirusuri.

După ce o serie de cercetări recente, printre care cele efectuate pentru extractul Cystus 052, au demonstrat o acţiune de bună calitate în cazul infecţiilor cu virusul gripal, aceeaşi acţiune a fost investigată şi pentru un extract obţinut din frunze de coacăz negru.

Responsabili de această acţiune sunt polifenolii de tip proantocianidine, care afectează aderenţa virală, dar sunt inerţi faţă de celulele sănătoase ale mucoasei căilor respiratorii. Aceasta deoarece proantocianidinele polimere sunt molecule prea mari, care nu pot penetra în celule şi deci nu vor fi metabolizate, dar afectează şi modifică structura virală superficială.

A rezultat extractul special Ladania 067 care în Europa de Vest deja circulă pe piaţa farmaceutică. Materia primă folosită la prepararea acestui extract este constituită din frunze de coacăz negru recoltate din flora spontană a Europei Centrale şi de Est.

Studiile au demonstrat că Ladania 067 are o bună acţiune profilactică faţă de agenţii virali (virusul pandemiei gripale H1N1 pan 09 şi rinovirusuri), acţiunea de prevenire a infecţiei gripale necesitând aplicarea unor doze de 10 ori mai mici comparativ cu rino-virusurile. În măsura în care infecţia deja s-a instalat, rinovirusurile răspund mai bine la tratament decât dacă aceasta este de natură gripală.

Efectul se datorează inhibării ataşării şi pătrunderii virusurilor în celula-gazdă. Totodată, la şoarecii deja infectaţi, viremia scade sub administrare de Ladania 067. Datorită modului nespecific de acţiune, extractele din frunzele de coacăz negru nu favorizează instalarea rezistenţei tulpinilor virale.

Deoarece şi alte extracte vegetale – cum ar fi cel de Cistus incanus var. tauricum sau din frunze verzi de ceai (Camellia sinensis) – acţionează în mod asemănător, OMS a solicitat iniţierea unei acţiuni de identificare şi a altor extracte vegetale cu conţinut proantocianidinic şi acţiune antivirală.

Din fructele de coacăz negru s-au realizat la noi în ţară mai multe preparate medicamentoase, şi anume: Laringosan, Stomagingiv (Facultatea de Farmacie din Bucureşti) şi Hiporib, Rubifer, Rubifer-compus (Facultatea de Farmacie din Târgu-Mureş).

Din frunze se prepară în general infuzie, peste 2-4 g produs vegetal fin mărunţit (1-2 linguriţe cu vârf) aducându-se aproximativ 150 mL apă la fierbere sau apă rece, acţiune urmată de o scurtă fierbere; se acoperă vasul, se lasă în repaus 5-10 minute, apoi se filtrează.

Se recomandă să se bea zilnic, între mese, câteva căni de infuzie proaspăt preparată. Deocamdată, pe piaţa farmaceutică românească nu se găseşte Ladania 067.

Descriere botanică

Ribes nigrum L., cunoscută sub denumirea populară de coacăz negru (familia Saxifragaceae), este un arbust care poate ajunge până la 2 m înălţime şi înfloreşte în lunile aprilie-mai.

Florile, pe tipul 5, de culoare albă-verzuie, sunt grupate în raceme. Specia prezintă frunze de culoare verde-închis pe faţa superioară şi verde-deschis pe faţa inferioară care sunt 3.5 lobate cu marginea dublu serată.

Prezintă o nervaţie de tip reticulat, mai proeminentă pe faţa inferioară. Tot pe faţa inferioară se observă glande punctiforme de culoare galbenă. Fructele sunt ce mici, negre, de formă globuloasă, care păstrează restul caliciului la capătul anterior. Au un gust aromat-acrişor şi un miros aromat, plăcut. Spre deosebire de fructe, frunzele sunt lipsite de gust şi miros.

Specia creşte spontan în Europa Centrală şi de Est; în regiunile temperate este mult cultivată în scopuri alimentare. Principalii furnizori europeni ai produselor medicamentoase sunt Polonia, Ungaria, România şi fosta Iugoslavie.

Se utilizează în scopuri terapeutice fructele de coacăz negru, care se prelucrează sub forma siropurilor, a gemurilor şi a unor extracte uscate pentru acţiunea antioxidantă, dar şi pentru aromatizare, şi frunzele, care intră în compoziţia unor ceaiuri diuretice, dar mai ales pentru obţinerea industrială a extractului Ladania 067.

Compoziţie chimică

Fructele conţin vitamine, în special vitamina C (200 mg%), taninuri, antocianozide (glicozide ale cianidolului şi delfinidolului), flavonozide (rutozidă), pectine, glucide, săruri de potasiu.

Frunzele de Ribes nigrum conţin cantităţi mari de acizi fenolici, flavonoide (0,5%, care sunt derivaţi de kemferol şi cvercetol, glicozide ale miricetolului şi izoramnetolului) şi carotenoide, dar mai ales proantocianidine, dintre care se remarcă prodelfinidinele alături de acidul ascorbic. În plus, conţin taninuri, ulei volatil, oligozaharide, diterpene şi enzime.

Dacă iniţial se credea că preparatele din fructe au cea mai puternică acţiune antioxidantă, acum se ştie că extractele din frunze sunt mai eficiente.

Siguranţă în administrare

Deşi nu sunt date referitoare la toxicitatea extractelor din frunze de coacăz negru, administrarea acestora este contraindicată în tratamentul edemelor cauzate de insuficienţa cardiacă sau renală.

Alte utilizări

Fructele de coacăz negru sunt utilizate şi în alimentaţie, la prepararea lichiorurilor, gemurilor, dulceţurilor, în cofetărie.

Provenienţă: Ribes nigrum L.
Furnizează produsele: Ribes nigri fructus, Ribes nigri folium, extractul special Ladania 067