Mod de utilizare Astăzi infuzia de tei a rămas mai ales în pediatrie ca remediu în calmarea tusei cauzate de catarul căilor respiratorii superioare și ca diaforetic în stări gripale. Infuzia se prepară din 1-2 lingurițe (= 2-4 g flori)/150 mL apă; se beau cel puțin două infuzii proaspăt preparate în a doua jumătate a …
Utilizări tradiționale Ambele plante sunt cunoscute și utilizate încă din Antichitate, de pe vremea lui Theophrast. Mai ales Thymus vulgaris se întâlnește în mod frecvent în lucrările unor clasici romani antici, cum ar fi Virgiliu, Horațiu sau Ovidiu. Datorită calităților aromatice deosebite, mănunchiuri de cimbru și cimbrișor se atârnau în încăperile în care dormeau bolnavi, …
Utilizări tradiționale Planta este cunoscută de foarte multă vreme în tradițiile amerindienilor din Mexic, fiind considerată de origine divină. Produsul era folosit ca monedă de schimb, oferit ca ofrandă zeilor și în amestec cu mirodenii, porumb, lapte, suc de agave și vanilie servea la prepararea unei băuturi numite ciocolatl, pe care numai cei din clasele …
Utilizări tradiționale Dacă în zona Pacificului frunzele de Taxus brevifolia se foloseau în scop preventiv sub forma infuziei, în Europa, decoctul din ace de Taxus baccata era folosit intern ca vermicid, antiepileptic, antiinflamator în amigdalite, antidifteric, pentru stimularea fluxului menstrual și ca avortiv. Extern se aplica pentru proprietățile cicatrizante. În India, același decoct era folosit …
Utilizări tradiționale Denumirea mai veche, Leontodon, provine de la cuvintele arabe leon (leu) și odontis (dinte), datorită faptului că frunza este adânc penat-fidată, cu lobi triunghiulari, ca niște dinți. Denumirea acceptată actualmente, Taraxacum, derivă de la cuvântul Tarakshagan, care desemna la vechii medici arabi o afecțiune oculară pe care o tratau cu latexul plantei. Theophrast …
Utilizări tradiționale Cuișoarele reprezintă unul dintre cele mai cunoscute condimente aromatice încă din timpuri străvechi. Cele mai vechi descrieri se regăsesc în literatura chineză și indiană, în timp ce Plinius menționa că deja în secolul I d.Hr. cuișoarele se importau din India. În Evul Mediu timpuriu valorau greutatea lor în aur și au stat la …
Utilizări tradiționale Dioscoride menționa utilizarea plantei Symphytum (după cum se știe astăzi, o altă specie înrudită, Symphytum brochum Bory), cunoscută la romani drept Solidago sau Consolida și prescrisă în tratarea fracturilor. Plinius aprecia mult calitățile cicatrizante ale plantei, care, spunea el, ar fi demonstrate prin aceea că, adăugată în oala în care se fierbe o …
Utilizări tradiționale Din timpuri stăvechi vinul a fost utilizat nu doar ca aliment, ci și ca medicament și solvent în obținerea unor preparate medicamentoase. Există o multitudine de rețete atât în papirusurile egiptene, cât și în tabletele de lut sumeriene care se referă la utilizarea vinului în scopuri medicinale, dar și a frunzelor de viță. …
Utilizări tradiționale În medicina populară a triburilor Zulu din Africa de Sud, rădăcinile pulverizate și extractele obținute din acestea se foloseau în tratamentul rănilor și abceselor, iar intern, ca antidiareic, sapsmolitic, diaforetic, febrifug, în tratamentul nevralgiilor și cefaleei, acoperind o plajă mare de indicații care merg până la malarie. Deoarece extractul apos are o acțiune …
Proveniență: Zea mays L. Furnizează produsul: Maydis stigmata Descriere botanică Zea mays L., porumbul, din familia Poaceae, este o plantă erbacee anuală, cu rădăcini fasciculate, bine dezvoltate, care pătrund în sol până la 3 m, și atinge înălțimi de 180-200 cm. Tulpina ciclindrică, plină cu măduvă, este prevăzută cu noduri, iar la primele 2-5 noduri …